Elixir, textul lui Eric-Emmanuel Schmitt, este reprezentat pentru prima oară în România, la Sala Studio a Teatrului de Comedie, cu premiera în data de 9 decembrie 2017, ora 19.30.

Dacă în 2009 am creat un spectacol inspirat de Quartett – adaptarea psyhedelică a lui Heiner Müller după Les liaisons dangereuses de Laclos, despre care Baudelaire spunea că “dacă această carte va fi arsă, va arde cu flăcari albastre, de gheaţă… în 2017 am descoperit foarte proaspăta şi surprinzătoarea versiune a lui Eric-Emmanuel Schmitt. Mă interesează în aceasta noua variantă să vorbesc despre virtualizarea excesivă a relaţiilor dintre oameni, cu predilecţie dintre bărbaţi şi femei, despre separare, despre izolare, şi nu în ultimul rând despre teama de a te abandona celuilalt, într-un timp în care totul pare să îndemne la precauţie, un realism sinonim cu dezumanizarea şi o aşa-zisă “obiectivitate” sinonimă cu apatia. Un timp care pare stăpânit de frici şi angoasă.

Clasicul pariu al lui Pascal, aşa cum spune unul dintre personaje,  în aceasta lume din ce în ce mai emasculată de pasiuni şi conştiinţă, este încă valabil şi poate fi o soluţie. Cu alte cuvinte, spectacolul nostru este un îndemn, care s-ar putea rezuma astfel: Nu vă fie frică să fiţi sinceri, să credeţi (în loc să nu credeţi), să aveţi constiinţă (în loc să o anulaţi), să fiţi morali (nu imorali); nu va fi teamă să iubiţi un om sau mai mulţi, pe Maria, Anca, Pierre, Veronique, George etc., în defavoarea lui Smartphone, PC, Laptop, Facebook, Whatsupp, Skype, Twitter sau a altor cyborgi… Nu vă fie teamă să fiţi UMANI….Începeţi prin a ieşi mai des, invitaţi-vă partenera/partenerul la un dans sau un vin; dacă nu aveţi, găsiţi-vă una/unul, dacă e nevoie, luptaţi-vă pentru asta, apoi faceţi dragoste…Restul vine de de la sine…” (Marcel Ţop, regizor)

Elixir este una dintre cele mai noi piese scrise de Eric-Emmanuel Schmitt, piesa având premiera la Paris în anul 2015, avându-i protagoniști pe: Maia Morgenstern, în rolul marchizei de Merteuil updated 2017, secondată de Marius Bodochi, în rolul vicontelui Valmont updatat 2017.

Scenografia: Anca Cernea

Costume:Teodora Burz-Styland &D s Damat

Traducerea: Edith Negulici

Regia: Marcel Ţop