Zilele trecute am cunoscut-o pe Larisa. Larisa este o adolescenta aflata la granita fina a maturitatii, eleva intr-un liceu – nu cel mai stralucit -, acolo unde baietii si fetele rele fac jocurile. Dar pentru ea nimic nu e imposibil, pentru ca lumea e a ei. Am cunoscut-o la o proiectie pentru bloggeri a filmului Lumea e a mea. Recunosc, m-am dus fara prea mult chef. De data asta mergeam singura, nu stiam cu cine o sa ma intalnesc acolo si aveam oarece temeri ca nu o sa-mi placa filmul. Dar, surpriza. M-am intalnit cu cativa oameni foarte misto si foarte dragi, iar filmul a fost peste asteptari. Si astfel am ajuns sa o cunosc pe Larisa.

Bine, adevaratul motiv a fost sa o vad pe Ana Maria Guran, campineanca de-a mea, convinsa fiind ca nu poate sa dezamageasca. Si asa a si fost.

Lumea e a mea / The World is Mine, o drama despre generatia 2000, aduce in prim plan povestea Larisei (Ana Maria Guran), o adolescenta ca oricare alta din Constanta. Larisa vrea multe de la viata: bani, valoare, influenta, popularitate si respect. Si acum, fiind indragostita, va face totul pentru a le obtine. Lumea e a mea / The World is Mine este un film colorat si amar, viu si strident, despre revolta inutila a unei generatii pentru care notorietatea se masoara in vizualizari pe Youtube si like-uri pe Facebook.

Filmul este o poveste de maturizare, asa cum afirma regizorul insusi. A pornit ca un scenariu de licenta al scenaristei Raluca Manescu, cu care am lucrat la toate scurtmetrajele de pana acum. Initial, povestea urmarea trei adolescente si prietenia lor. Mi-au placut emotia si energia pe care o dezvoltau personajele si situatiile in care erau puse fetele. Am crezut ca e necesar un film despre maturizare in peisajul romanesc, un film care sa vorbeasca despre adolescentii de azi fara sa ii judece.

Efervescenta si prospetimea de care da dovada micuta actrita – Ana Maria Guran este studenta in anul II la UNATC – alaturi de colegii ei, Ana Vatamanu, Iulia Ciochina Florin Hritcu si Oana Rusu, armonizeaza perfect cu profesionalismul actorilor prezenti, Mircea Rusu si Dan Radulescu, si te tin in fata ecranului. Cadrele sunt scurte, parca iti sulfa in ceafa, putin miscate – intentionat – sa te faca sa traiesti la intensitate maxima experientele Larisei. Cosmarul de la inceput se regaseste si in final. Apa devine un element care adanceste drama si pune pe umerii micutei eleve responsabilitati prea mari, de care vrea sa scape.

Lumea e a mea este un film despre visele si dorintele adolescentilor de pretutindeni, nu doar a celor din anii 2000. Acestea sunt dintotdeauna, difera doar modul in care sunt transmise.